2009 – an de criza. Ma rog, un cuvant supraevaluat, pe care il auzi pe tv, in taxi, presa, pe net, in lift, in metrou, la orice colt de strada. De fapt – primul an din prima recesiune economica prin care trece cu adevarat Romania. Stiu, au mai fost recesiuni – dar atunci eram fie dupa revolutie, fie dupa mineriade, fie dupa perioade cu inflatie mare si crestere spectaculoasa de curs. Dar, imho, abia acum trecem cu adevarat printr-o recesiune.
Piata media are in fata un an greu. Obisnuita cu o crestere anuala de 20-30% [sursa], se trezeste brusc in stadiul in care ultimii 2 ani de crestere au disparut si, probabil, se intoarce la nivelele din 2006-2007. Pe TV, se zice ca in ianuarie piata ar fi scazut 25%. Iar gurile rele spun ca daca scoatem din ecuatie campaniile de self-promo pentru companiile din grupurile media, scaderea s-ar duce spre 40-50%.
TV-ul insa, ca si presa scrisa, au istorie, specialisti si experienta, au trecut prin perioade mai proaste (si mai bune). Si (probabil) stiu sa se adapteze la ceea ce se intampla – cu toate ca mi-e greu sa ma pun in pielea unui ProTV care are un EBITDA margin de 30-40% si se poate confrunta cu o scadere a pietei la jumatate (si inca PRO-ul sta cel mai bine dpdv-ul asta, probabil).
Online-ul pana acum sta mai bine decat alte medii, in sensul in care nu va scadea, ba poate chiar va creste usor. Dar DOAR usor, nu 70-100% cum ne-a obisnuit in ultimii ani. Si, pe o piata care stagneaza ca valoare, fragmentarea generata de noi playeri care intra pe piata (Intact Interactive, F5-XMedia, Adevarul Holding, …) nu aduce vesti bune pentru altii – inevitabil new entries vor fi prezenti in piata, iar unii dintre cei deja prezenti vor pierde market share.
Si, daca pana acum nu era o problema sa ai o felie mai mica dintr-un tort din ce in ce mai mare, in urmatoarele 5-6 trimeste problema devine acuta. Apare frica, in multe dintre formele ei: frica de necunoscut, frica de diminuare de market share, teama ca nu poti sa iti platesti salariile (respectiv teama ca nu il mai primesti), teama de faliment. Simti ca esti cu spatele la zid, ti se pare ca esti incoltit, incepi sa construiesti scenarii si teorii ale conspiratiei.
Care pot fi solutiile ? Sequoia Capital, in celebra prezentare R.I.P – Good Times, puncteaza cateva idei utile pentru orice business in perioada de recesiune – incepand de o analiza dura a business-ului, a ceea ce iti propui, a viziunii si obiectivelor, a modului in care iti aloci resursele, mergand pana la disponibilizari si ajustarii de salarii si focus total pe cash-flow.
Pe dulcele meleaguri Carpato-Danubiano-Pontice, lucrurile se intampla insa usor diferit. “Eu sunt oricum cel mai destept, de ce sa ma uit in curtea mea si sa fac curatenie ? Ce, am facut eu ceva gresit pana acum ? In schimb… ia uite capra vecinului – ce mare si grasa e – si cat lapte produce ! Si cum il vinde ! Incredibil – tocmai vecinul asta care o trateaza cu furaje din alea, modificate genetic ! Saracii oamenii aia care cumpara lapte de la capra lui….”
2009 a inceput cu atacuri furibunde. Lovituri sub centura, centrari si suturi pe poarta, in zona centru-jos a portarului, acuzatii fondate si nefondate. Atacul furibund devine o practica decenta – direct si indirect, cu argumente, pseudo-argumente si chiar si fara. Important e ca strigatul tau de lupta sa se auda cat mai departe, nu conteaza ca aberezi sau nu. Cel mai bine e sa fii spectator si sa ataci voalat, pe principiul “cand doi se cearta al treilea castiga”. O sa vedem mult mai multe atacuri pana la finalul anului – numarul lor va fi probabil direct proportional cu gradul de acutizare a situatiei. In urmatoarele 30-45 de minute revin cu detalii pe tema asta.
N.B.: In finalul prezentarii, Sequoia zice GET REAL or GO HOME.