Din lumea bloggerilor, nu am intalnit pana acum decat doua persoane cu adevarat pasionate de lumea vinului – Iann si Bogdan (oameni care nu corespund nici ei profilului de “onanist“, descris atat de plastic de redactorul-sef al JN).
Dar cred ca macar ei vor gasi foarte interesant articolul acesta din NYT: Wine’s Pleasures: Are They All in Your Head? Concluziile studiilor prezentate sunt multe si interesante, dar se regasesc in mare parte in paragraful de mai jos:
[…] the more expensive consumers think a wine is, the more pleasure they are apt to take in it. The researchers scanned the brains of 21 volunteer wine novices as they administered tiny tastes of wine, measuring sensations in the medial orbitofrontal cortex, the part of the brain where flavor responses apparently register. The subjects were told only the price of the wines. Without their knowledge, they tasted one wine twice, and were given two different prices for that wine. Invariably they preferred the one they thought was more expensive.
Pune-ma si pe mine pe lista. si mai stiu doi,trei
Esantionul era format din “novici”. Mi se pare normal sa ajunga la acest rezultat
Sunt curios daca s-ar fi facut pe 21 de bucatari (fie ei si de cazarma)
… sau pe 21 de parfumieri 
@mihai: inteleg ca daca profilul de onst nu ni se potriveste observ ca incerci sa il transferi in cazul nostru spre alcoolism si snobism
ma indoiesc ca pretul reflecta intotdeauna si valoarea unui produs/serviciu iar inducerea de premium prin intermediul pretului nu cred ca e aplicabila doar la vinuri. in cazul de fata eu sunt ca orice novice in perioada de explorari. servesc la sfarsit de saptamana un vin bun, de obicei alb [romanesc, bulgaresc, italian, frantuzesc, chilian, sudafrican, australian] pe care l-am mai incercat si stiu sigur ca imi place iar pretul e mediu [3-6 euro] si un altul nou pentru a vedea cum e [selectiile de alegere sunt diverse: ce gasesti in supermarketul/urile unde faci de obicei cumparaturi sau drum special la magazin de vinuri alt supermarket, mai nou incercat recomandari revista vinul.ro].
practic lucrurile stau asa: acum degust un porto alb care este mai alcolizat decat majoritatea [19 grade fata de 12] si un pic mai scump luat din cora in urma unei discutii cu un confrate necunoscut care la fel ca si mine oscila la capitolul noi alegeri insa tot in cora am descoperit frontera / concy y toro din chile care e unul din preferatele mele [cred ca e 14 ron]. am mai cumparat din reteaua de minimarketuri plus un noname din california la 9 ron a carui calitate e reflectata de pret. recent am strabatut jumatate de oras pentru a ajunge la real dristor si pot sa spun ca are cea mai mare selectie de vinuri din diverse tari [eu am luat pentru inceput bulgaresti la 10-20 ron]. insa exista si bautori/clienti care nu se uita la pret. eram in explorare intr-un magazin cand o doamna a cerut un vin chilian si fara o intereseze producatorul sau alte detalii si nu a fost deranjata sa plateasca 200 ron pe o sticla.
incheiere: te invit oricand la un pahar de vin.
iann, nu asta vroiam sa zic. nu vorbesc de cunoscatori, ci de “novici” ca mine, cum bine ne spune bogdan, care vedem intr-un magazin prapadit din paris vin la 3 eur si la 11 eur si il alegem, natural, pe cel de 11. ulterior am gasit referinte destul de ok despre el…